Imane Khelif este în centrul unui scandal imens la JO2024, după meciul cu Angela Carini, pugilistă din Italia, de la Jocurile Olimpice. Partida din sferturile de finală ale categoriei 66 kg a durat doar puţin peste 40 de secunde. Italianca a abandonat şi a început să plângă în mijlocul ringului.
Khelif s-a calificat în semifinalele probei de 66 kg, categoria feminină, după ce italianca Angela Carini a abandonat. După o directă în plină figură recepţionată de la Khelif, Carini s-a întors în colţul său anunţând că nu doreşte să continue. Aceasta a încheiat meciul în lacrimi, chiar în ring.
Carini a declarat, după meci, că "am renunţat pentru a-mi salva viaţa. Nu mai puteam continua. Mă durea foarte tare nasul şi am ştiut că trebuie să mă opresc. E mai bine să eviţi să continui astfel de meciuri. Nasul a început să îmi curgă de la primul pumn. Putea fi meciul vieţii mele, dar în acel moment am simţit că trebuie să îmi salvez viaţa. Nu mă tem, nu am temeri în ring, nu mi-e frică să fiu lovită. Mă antrenez cu fratele mele, am luptat mereu contra bărbaţilor, dar azi am simţit prea multă durere".
Următorul meci al lui Imane Khelif este programat sâmbătă, în semifinalele probei de 66 kg. Anul trecut, Khelif a fost descalificată de la Campionatele Mondiale de Box de la New Delhi pentru că a picat un test de eligibilitate de gen. La acelaşi turneu, Lin Yu-ting, din Taiwan, a fost descalificată pentru acelaşi motiv. IBA nu a specificat de ce sportivele au picat testele de elgibilitate, dar a specificat că niciuna nu a trecut prin testări de testosteron. Nici Khelif, nici Lin nu se identifică drept transgender sau transsexuale.
Presa internaţională relatează că cele două sportive ar avea hiperandrogenism, o afecţiune endocrină în care organismul produce o cantitate excesivă de hormoni androgeni, cum ar fi testosteronul, având ca rezultat diverse manifestări clinice. Printre efectele acestei afecţiuni se numără şi creşterea masei musculare, precum şi redistribuirea grăsimii corporale şi reducerea grăsimii subcutanate, precum şi creşterea excesivă a părului pe faţă, piept şi spate la femei.
Antrenorul algeriencei, Mohamed Chaoua, a declarat: "Toate aceste controverse îi dau putere să meargă înainte".
"Mulţumesc poporului algerian. Aceasta este prima victorie şi sper să obţin a doua victorie pentru a avea garantată medalia. Dar sper să câştig aurul", a declarat Khelif care, în ultimele zile, a primit sprijinul Federaţiei sale care a denunţat o campanie de denigrare dusă "de presa străină" care o vizează.
Rafa Lozano, antrenorul echipei de box a Spaniei, o cunoaşte pe Imane Khelif şi afirmă că intrarea ei în competiţie nu e echitabilă.
"Nu văd situaţia ca fiind corectă sau echitabilă. Lumea poate să spună ce vrea, dar aşa văd eu lucrurile. A fost organizată o tabără de antrenament la Blume şi nu puteam să o punem în ring cu nimeni. Am urcat-o în ring cu Jennifer Hernandez şi a rănit-o. Şi asta se întâmpla cu orice adversară. Aşa că am pus-o în ring cu Jose Quiles şi erau egali. Din punctul meu de vedere, participarea ei la JO2024 (n.r. în competiţia feminină) nu e corectă", a declarat Lozano, conform Marca.
"Fiecare persoană are dreptul să practice un sport fără discriminare. Toţi atleţii care participă la turneul de box de la Jocurile Olimpice 2024 s-au supus regulilor de admitere şi eligibilitate, precum şi regulamentelor medicale, aşa cum au fost ele setate de PBU (Unitatea de Box Paris 2024). Aşa cum s-a întâmplat şi la precedentele competiţii olimpice de box, vârsta şi genul atleţilor sunt luate din paşaportul lor.
Aceste reguli au fost aplicate de asemenea şi în perioada de calificare, care include turneele de box de la Jocurile Europene din 2023, Jocurile Asiatice, Jocurile Pan Americane, Jocurile Africane din 2023 şi cele două turnee mondiale de calificare din Italia şi Thailanda din 2024. Aceste turnee au aliniat la start un număr total de 1471 de boxeri din 172 de comitete olimpice naţionale, din echipa de box a refugiaţilor, dar şi atleţi neutri.
PBU a folosit regulile de la Tokyo 2020 ca punct de plecare pentru dezvoltarea regulamentului pentru Paris 2024. Asta pentru a impacta cât mai puţin pregătirea atleţilor şi pentru a garanta continuitatea între Jocurile Olimpice. Regulile de la Tokyo 2020 au fost bazate pe regulamentul de la Rio 2016", a transmis CIO.
"Am văzut informaţii înşelătoare cu privire la două atlete care participă la Jocurile Olimpice de la Paris. Cele două participă în competiţii internaţionale de box de mulţi ani deja, în categoria feminină, şi au fost prezente şi la Jocurile Olimpice de la Tokyo, din 2020, dar şi la turnee sub egida IBA.
Aceste două atlete au fost victimele unei decizii subite şi arbitrare a IBA. În fazele finale ale Campionatelor Mondiale din 2023, ele au fost descalificate subit, fără să aibă şansa de a se apăra. IBA a cerut, ulterior, "stabilirea unei proceduri clare pentru testarea de gen".
Agresiunea actuală împotriva celor două atlete este bazată exclusiv pe această decizie arbitrară, care a fost luată fără vreo procedură anume. Mai ales dacă ne gândim că ele concurează deja de ani buni în competiţii de top. Astfel de abordări nu sunt în regulă. Regulile de eligibilitate nu ar trebui schimbate în timpul competiţiilor, iar schimbările trebuie să treacă prin procese deja stabilitate şi să fie bazate pe dovezi ştiinţifice.
CIO vrea să protejeze drepturile tuturor atleţilor de la Jocurile Olimpice, conform Cartei Olimpice, Codului de Etică al CIO, dar şi conform Codului Strategic de Drepturi Omeneşti. CIO este întristat de abuzul pe care cele două atlete îl primesc acum", mai arată sursa citată.
Articole asemănătoare Cele mai noi articole Cele mai citite 
Vezi versiune mobil