Stiri Se doresc noi politici asupra genului, după controversa de la Paris din jurul algeriencei Imane Khelif

Data publicării:
Agerpres
Agerpres

Un candidat la președinția Comitetului Internațional Olimpic dorește implementarea unor noi măsuri prin care sportul feminin să fie protejat.



Politici clare asupra genului, protejarea sportului feminin și extinderea consultării pentru reintegrarea Rusiei la Jocurile Olimpice sunt prioritățile stabilite de Sebastian Coe, președintele World Athletics, și candidat la președinția Comitetului Internațional Olimpic (CIO), într-un interviu acordat AFP.

„Dacă nu îl protejăm și nu avem o linie politică clară și fără ambiguitate pentru a realiza acest lucru, riscăm să pierdem sportul feminin. Personal și ca președinte al unui sport olimpic, pur și simplu nu sunt pregătit să se întâmple asta, a spus actualul președinte al atletismului mondial (World Athletics).

Dublu campion olimpic la 1.500 m, la Moscova 1980 și Los Angeles 1984, Coe spune că s-a simțit „incomod” la momentul controversei privind genul în boxul feminin, în timpul Jocurilor de la Paris. Algerianca Imane Khelif (66 kg) și taiwaneza Lin Yu-ting (57 kg) au participat la turneul olimpic feminin și au câștigat aurul la categoria lor, deși au fost excluse de la Mondialele din 2022 și 2023, după ce nu au reușit să treacă de testele de eligibilitate într-un sport care comportă „pericole inerente”.

„Nu cred că se poate trata cu ușurință un sport precum boxul. Avem nevoie de politici clare ca în toate sporturile, a argumentat britanicul în vârstă de 68 de ani. Federațiile internaționale așteaptă ca acest cadru să fie impus de mișcarea olimpică”, a spus Coe.

Sebastian Coe este unul dintre cei șapte candidați care își propun să-i succeadă lui Thomas Bach în fruntea organismului olimpic internațional, ale cărui alegeri vor avea loc în martie 2025. Contracandidații lui la alegerile din 2025 sunt Kirsty Coventry, ministrul sportului din Zimbabwe și fostă înotătoare, Juan Antonio Samaranch - fiul unui fost președinte al CIO, David Lappartient, președintele Uniunii Cicliste Internaționale, prințul Feisal Al Hussein al Iordaniei, Morinari Watanabe, președintele Federației internaționale de gimnastică, și Johan Eliasch, un om de afaceri, directorul companiei Head, membru al CIO din iulie 2024.

După ce a condus comitetul de organizare a Jocurilor de la Londra 2012 și a preluat conducerea World Athletics în 2015, Sebastian Coe crede că este „foarte bine echipat pentru a-și asuma rolul” de șef al CIO: „Am tendința să cred că am fost pregătit pentru asta toată viața. De fapt, de când aveam 11 ani, când mi-am pus prima oară o pereche de pantofi de alergat. Am o viziune. și cel mai important, am un plan pentru următoarea generație a mișcării olimpice.

Trebuie să ne întrebăm dacă folosim cât mai bine abilitățile și experiențele tuturor membrilor pe care îi întâlnesc în timpul sesiunilor și conferințelor. Nu sunt sigur că acesta este cazul și nici că avem structurile adecvate care ne-ar permite să o facem în mod optim.”

În calitate de șef al atletismului mondial, Coe a avut uneori relații foarte tensionate cu anumiți actori ai CIO, în special pentru că a interzis sportivilor ruși și belaruși la competiții. Mai întâi datorită sistemului de dopaj instituționalizat promovat de Moscova, apoi după invadarea Ucrainei din februarie 2022.

Sub egida lui Thomas Bach, CIO a autorizat, la rândul său, o mână de sportivi din aceste două țări să participe la Jocurile Olimpice de la Paris, sub un banner neutru, printre alte condiții.

Pentru a decide mai bine dacă reintegrează sau nu Rusia și Belarus la Jocuri, Coe dorește să efectueze o consultare mai largă: „Vreau să mă asigur, dacă voi deveni președinte, că vocile membrilor pot fi nu numai auzite, ci și luate în considerare. Acest lucru ar implica un consiliu executiv care ascultă și un birou al președintelui care asigură legătura cu toate părțile interesate.”

Britanicul este deschis ideii ca Jocurile să aibă loc în noi teritorii. După Los Angeles în 2028 și Brisbane în 2032, India a aplicat pentru ediția 2036 și Arabia Saudită ar putea face același lucru, în timp ce pare să fie singura candidată la Cupa Mondială de fotbal din 2034.

„Nu închid ochii la faptul că o țară, indiferent de continentul ei, vrea să ne organizeze evenimentele. Încurajez în mod activ competiția între orașele care au ambiția de a face acest lucru și ale căror interese se potrivesc cu ale noastre, fie că este vorba de Arabia Saudită, India sau orice alte țări ale lumii”, a spus Coe, citat de Agerpres.

Autorul articolului: Iulia Horovei | Categorie: Stiri





pixel