Ioan Ovidiu Sabău a transformat-o pe Universitatea Cluj într-o echipă care se luptă la locurile fruntaşe. Antrenorul spune că nu îi e ruşine să recunoască atunci când greşeşte şi că a fost un moment în care şi-a cerut scuze în faţa fotbaliştilor.
Ioan Ovidiu Sabău a explicat, astfel, cum reuşeşte să fie mereu calm la declaraţiile de după meci, dar şi cum a tratat situaţiile în care a răbufnit.
"Trebuie să-ți păstrezi un anumit echilibru. Nu e ușor, că sunt emoții, dar m-am văzut și eu la TV în imagini și m-am analizat. Așa da, așa nu. Sunt imaginea unui club, înainte de reputația mea este foarte importantă imaginea clubului, un club cu mulți suporteri, un club universitate. Eu cer respect și disciplină. Nu pot să fiu diferit. Cum să ceri ceva ce tu nu faci? Și încerc să mă concentrez pe ce am eu de făcut, pe deciziile proaste pe care le-am luat, nu pe ce fac alții sau ce au făcut alții.
Te uiți la tine, la momentele când greșești. De exemplu, la meciul cu Petrolul l-am certat în public pe Oancea. S-a spus că l-am înjurat. Nu l-am înjurat, dar i-am reproșat ca a luat o decizie greșită, care ne putea costa. Mi-am cerut scuze, față de toți, în vestiar. Asta nu e slăbiciune, să-ți ceri scuze când greșești. Este normalitate. În primul rând, este om și nu am voie să-l umilesc. Trebuia să-i spun în particular ce a greșit. Și ei au obligația asta. Când greșesc, este normal să-și ceară scuze", a declarat Ioan Ovidiu Sabău într-un interviu pentru Prosport.
"Depinde de mine, ca antrenor, să pot să îi țin conectați, să reușesc să îi mențin la o forma sportivă foarte bună și, sigur, să nu apară accidentări. Dar cred că cei mai importanți sunt jucătorii. Asta e realitatea. Fără calitate umană și sportivă, oricât i-ai antrena, nu poți.
Acolo este totul. Pregătirea meciurilor, strategia vin mai apoi. Ține și de starea de spirit, să pot ține jucătorii concentrați, să nu fie relaxați, iar unde greșesc ei să intervin, unde greșesc eu să intervină ei. Și să avem în continuare starea aceasta de modestie și să realizeze că rezultatele depind de munca ta și de viața ta privată. Când mergi acasă ești responsabil de ce faci și e nevoie de atenție la detalii.
E important să fi profesionist când nu te vede nimeni, nu doar când sunt antrenorii cu ochii pe tine. Și tu alegi ce vrei să faci. Vrei să fi bun, apreciat, respectat sau te automulțumești cu puțin? Și să se bucure de reușita celuilalt. Pentru că este un sport de echipă și depindem unii de ceilalți. Este foate important ca ei să mă facă să fiu la fel: amabil, înțelegător, comunicativ și nu să fiu pe poziție de forță, de autoritate. Trebuie să înțelegi că o faci pentru tine, pentru familia ta", a mai punctat Sabău.