Interviuri Între visul olimpic neîmplinit şi frica de retragere. Alin Alexuc, confesiuni după a patra Olimpiadă din carieră

Cu o carieră impresionantă în spate, Alin Alexuc a ajuns la momentul în care se gândeşte serios la retragere. Singurul lucru care l-ar mai ţine în activitate ar fi împlinirea unui vis: medalia olimpică. Aşa a ajuns Alin Alexuc să ne vorbească despre frica de retragere. 

"Nu ştiu dacă urmează a cincea Olimpiadă pentru mine. E o decizie foarte grea pentru mine, e o decizie foarte greu de luat. Sunt 25 de ani de sport, de lupte. Dar trebuie să iau această decizie. Mai am Campionatul Naţional luna viitoare, şi probabil după aceea voi decide. Toată lumea mă întreabă ce fac, în ce direcţie merg, dacă voi mai fi sportiv sau nu. Dar la un moment dat vine timpul să te laşi. Nu poţi face acest sport o viaţă întreagă. 

Am frica de a mă lăsa. Sunt emoţii, dar e mai mult frică de a mă lăsa şi de a începe un nou capitol din viaţa mea. Ar trebui să încep o nouă etapă a vieţii, să fiu antrenor. Şi asta va urma dacă mă retrag, o să rămân antrenor la CS Dinamo", a declarat Alin Alexuc pentru DCSport.ro. 

În 2010, Alin Alexuc a luat argintul la Campionatul Mondial de juniori de la Budapesta, la 96 kg, şi a fost desemnat cel mai bun luptător român al anului. În 2012, a fost singurul luptător român de greco-romane la Jocurile Olimpice de la Londra, dar a pierdut chiar în faza calificărilor. În 2016, la Rio de Janeiro, a ajuns până în sferturile de finală ale turneului olimpic, dar a pierdut cu armeanul Artur Aleksanian. În final, s-a clasat pe locul 5, după ce a reintrat în calificări. În 2020, Alexuc a devenit campionat european la 130 kg. 

"Pentru mine a fost a patra ediţie, dar ca să se înţeleagă, nu te prea poţi bucura de ce e acolo. Te bucuri de Jocurile Olimpice prin competiţie, dar în Satul Olimpic nu are nimeni treabă cu tine, nu ai treabă cu nimeni. E o competiţie normală, fiecare are programul lui. Eu sunt obişnuit, a fost a patra ediţie. Dar e ceva fenomenal, doar să ajungi la Jocurile Olimpice e foarte greu. Ăsta e visul oricărui sportiv, cred, să câştige o medalie olimpică. Eu, din păcate, nu am reuşit. Cel mai aproape am fost la Rio, în 2016, când am ieşit pe locul 5. Dar aşa e în viaţă, trebuie să mergi mai departe. Nu ne mai întoarcem în timp. E o emoţie negativă pentru mine, şi îmi pare rău, mor de nervi că nu am putut să iau o medalie, am muncit enorm pentru asta. Probabil aia mi-ar fi încheiat cariera. Eu de când am înţeles ce înseamnă Jocurile Olimpice, pentru asta m-am luptat enorm, aş fi dat orice. Dar aşa e în viaţă, poate Dumnezeu îmi va da un sportiv să îl antrenez, să câştig aşa. Mai am o şansă, la Los Angeles, dar e greu, patru ani înseamnă mult timp. 

Eu ştiu că am dat totul, la fiecare antrenament, fiecare concurs, dar nu suntem făcuţi toţi pentru a fi campioni olimpice. Mulţumesc lui Dumnezeu, am avut medalie la Mondiale, am fost campion european, nu s-a putut la Olimpiadă", a mai declarat Alin Alexuc. 

Emoţiile în sport. "Dacă nu ai emoţii, nu te interesează"

Discuţia cu Alin a avut loc într-o sală plină cu elevi, la o acţiune a Agenţiei Naţionale AntiDrog, numită GROUND.

Inițiativa GROUND îi invită pe tineri să-și accepte trăirile, să-și depășească temerile și să-și canalizeze energia într-un mod constructiv, oferindu-le alternative sănătoase pentru a rămâne GROUND, plini de energie și cool, dar cu capul pe umeri și picioarele pe pământ, permanent conectați cu obiectivele lor și cu realitatea.

Astfel, am vorbit cu Alin Alexuc şi despre emoţii în sport, despre cum se gestionează ele şi dacă sunt sau nu benefice. 

"Toţi mă întreabă cum îmi gestionez emoţiile. Ele sunt fireşti, reacţii ale organismului. Dacă nu ai emoţii, înseamnă că nu te interesează. Dar când vii cu pregătire, cu ani de muncă în spate... iar la competiţia supremă e normal să ai emoţii. Dar, probabil, având foarte multe competiţii, ştim să ne dozăm efortul şi să lăsăm emoţiile deoparte. Eu am emoţii doar până intru pe saltea. Când dau mâna cu adversarul, gata, nu mai am nicio emoţie. Nu există sportiv fără emoţii, dar încercăm să le controlăm, pentru că altfel nu mai faci faţă concursului. Eu aşa am fost de când eram copil", a mai declarat luptătorul.