Federaţia Română de Fotbal a anunţat că din sezonul 2024-2025, cluburile din România vor trebui să alinieze la start minimum 5 jucători formaţi la nivel naţional, pentru a creşte astfel baza de selecţie pentru echipele naţionale. Preşedintele FRF, Răzvan Burleanu, a anunţat că echipele care nu vor respecta această regulă vor fi sancţionate.
"Azi s-a aprobat regula 5+6 care îşi propune să încurajeze creşterea numărului de jucători formaţi la nivel naţional, eligibili pentru naţionalele României, la nivelul primelor două eşaloane din ţara noastră. Aşa cum ne dorim să contribuim şi la creşterea bazei de selecţie printr-o conectare mai bună la diaspora. Regula 5+6 se aplică începând cu sezonul 2024-2025 şi presupune ca pe durata unui joc să avem cel puţin 5 jucători formaţi la nivel naţional. Iar din vara anului 2025 numărul acestora va creşte la 6. E important de menţionat că jucătorii formaţi în afara României, dar care sunt eligibili pentru naţionalele României, vor fi asimilaţi jucătorilor formaţi naţional. E un principiu pe care îl folosim azi în aplicarea regulii Under 21. Astfel ne dorim să contribuim la repatrierea copiilor români care au plecat în străinătate, dar în acelaşi timp să creştem competitivitatea academiilor din România.
Din păcate, atunci când ai un regulament, trebuie să ai şi sancţiuni. Spuneam ultima oară că vom folosi mecanismul plăţilor de solidaritate. În primă fază, sancţiunile vor fi doar de ordin financiar, deci nu vom aplica sancţiuni după modelul regulii U21. Aşa încât ele vor fi legate exact de cuantumul plăţilor de solidaritate de la UEFA, dar şi de fondurile guvernamentale, dacă acestea se vor debloca. În acest an am avut o întâlnire cu premierul României, aşa că suntem încrezători în ceea ce priveşte implicarea Guvernului României, pentru a susţine cele mai importante academii din fotbalul românesc. Ca o actualizare, plăţile de solidaritate de la UEFA se aplică tututor cluburilor din Liga I şi a II-a, care nu se califică în grupele cupelor europene şi care se situează în primele 20 de locuri în clasamentul academiilor de copii şi juniori. Azi, plăţile pentru 2024 sunt de aproximativ 2,5 milioane de euro. Ca exemplu, dacă un club ar trebui să încaseze 150.000 de euro şi nu respectă regula 5+6, banii vor fi opriţi. Din anul doi de implementare a regulii, sancţiunile se vor extinde şi asupra cluburilor din Liga I care nu se regăsesc în primele 20 de academii. Aşa că un club va trebui să plătească o amendă care va fi echivalentul sumei din plata de solidaritate de la UEFA. Banii strânşi din sancţiuni vor fi împărţiţi în mod egal de primele trei cluburi din clasamentul academiilor", a declarat Răzvan Burleanu după şedinţa Comitetului Executiv al FRF.
I-am contactat pe Emilian Hulubei, preşedintele AFAN (Asociaţia Fotbaliştilor Amatori şi Non-amatori din România), şi pe Czaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru a discuta despre acest subiect. Este sau nu o măsură discriminatorie această regulă?
Ne aducem aminte că legea iniţiată de Eduard Novak, fostul ministru al Sportului, care impunea ca 40% dintre sportivii aliniaţi la startul unui meci să fie români a fost anulat în instanţă. Însă Emilian Hulubei spune că aici există o diferenţă.
Întrebat dacă măsura anunţată de FRF nu este discriminatorie cumva şi dacă nu limitează dreptul la muncă al fotbaliştilor formaţi în străinătate, Emilian Hulubei a spus că "nu este o măsură discriminatorie, pentru că nu este obligatorie". În plus, acesta a spus pentru DC Sport că "nu văd nicio discriminare" nici în faptul că acele cluburi care nu vor respecta această măsură vor fi sancţionate financiar.
În ultima etapă din Liga 1, Dinamo Bucureşti şi Oţelul Galaţi au folosit câte 9 străini pe teren în meciurile contra Rapidului, respectiv Petrolul Ploieşti.
"Au şase luni la dispoziţie cluburile. Loturile sunt făcute deja, aşa este, dar despre aceşti străini îţi poţi face o părere. Din 9, la câţi poţi renunţa? Poate renunţi la 3, 4, 5, 6. Dacă au contracte mai lungi, încerci să rupi contractele. Dar din punctul meu de vedere, este o regulă foarte bună pentru fotbalul românesc. Sunt foarte mulţi străini, dar care nu au valoare, nu ridică valoarea fotbalului românesc. La Dinamo, spre exemplu, nu cred că au contracte pe un an şi jumătate. Multe cluburi de la noi, nu neapărat cele care se bat la primele 6 locuri, fac contracte pe cel mult un an, cu opţiune pe încă un an de zile. În vară să spunem că trebuie să dea afară 5 străini. Dar dacă îţi faci o strategie bună, ai un centru de copii şi juniori de unde poţi aduce fotbalişti, peste 2 ani poţi lua de 10 ori suma pierdută pe străini, că le-ai rupt contractul. E imposibil ca unul din 4 tineri aduşi să nu fie bun. Iar cluburile care dau bani pe jucători să nu îi cumpere", a declarat Nicolae Dică la Orange Sport.
"E o condiţie aparent neutră, în sensul în care nu distinge pe cetăţenia jucătorilor de fotbal, şi spune că minimum 5, ulterior 6, trebuie să fie crescuţi la academiile din România, şi aici intră şi cetăţenii români din Diaspora. Aici, analiza se face statistic. Dacă statistic numărul jucătorilor de fotbal din academiile din România arată că marea majoritate sunt cetăţeni români, atunci se poate interpreta ca fiind o excludere a lucrătorilor din UE, pentru că sportivii sunt lucrători în sens larg, şi se poate interpreta ca fiind o încălcare a principiului liberei circulaţii a lucrătorilor în UE.
Dacă ne uităm la consecinţele nerespectării acestei reguli, vedem că FRF a gândit o formă de compensare sau finanţare a cluburilor care sprijină sau care apelează la jucători formaţi în România, în mare majoritate cetăţeni români. Pentru că sancţiunea nu se referă la o depunctare sau la excluderea din competiţie, ci, practic, acele cluburi care nu respectă această regulă nu primesc din finanţarea de solidaritate care vine de la UEFA, respectiv FRF. E şi o metodă de a finanţa într-un fel acele cluburi care apelează la jucători de fotbal autohtoni.
Dacă ar fi să dăm un exemplu, Ungaria are un astfel de sistem de finanţare, în handbal cu siguranţă. Cluburile care au pe teren jucători de cetăţenia maghiară primesc o finanţare în funcţie de câţi jucători şi câte minute joacă. Scopul este de a asigura pentru echipele naţionale o arie de selecţie şi, cumva, să asigure şi accesul jucătorilor la minute de joc. Şi sistemul gândit de FRF, cumva, aici este.
Dacă sancţiunea era de depunctare, excludere, sau chiar amendare, atunci am fi vorbit de o formă de discriminare indirectă. Sancţiunea fiind de fapt că nu primesc din fondul de solidaritate duce la ideea că e alegerea clubului cum îşi face strategia. Se leagă această măsură de alte politici ale FRF, în special obligaţia de a creşte procentual finanţarea academiilor de fotbal, mai ales la cluburile din prima ligă. Şi atunci, cumva această măsură vine şi să vadă dacă această finanţare există, dacă are rezultate efective, sau dacă e doar formală. Şi, cumva, încurajează cluburile care au o astfel de strategie, să crească fotbalişti din mediul intern.
Decisivă este sancţiunea. Care de fapt nu e o sancţiune, este alegerea clubului. Din punctul meu de vedere este la limită, dar sancţiunea nu este o sancţiune. Sistemul gândit este unul cumva de încurajare, de finanţare, a cluburilor care apelează la jucători crescuţi în academia internă. Şi se leagă şi de politica publică a FRF de a obliga cluburile la un anumit procent de finanţare al academiilor. Dacă sancţiunea era alta, amendă, depunctare, sau mai ştiu eu, atunci discutam altfel", a declarat Csaba Asztalos pentru DC SPORT.
Articole asemănătoare Cele mai noi articole Cele mai citite 
Vezi versiune mobil