Fotbal CJUE decide joi dacă Superliga e legală sau nu. Marile cluburi continuă lupta cu UEFA

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) urmează să soluţioneze joi conflictul generat de proiectul Super Ligii, care ridică întrebări esenţiale pentru viitorul fotbalului european, se arată într-un comentariu al AFP.

Miza poate părea mai puţin arzătoare decât în aprilie 2021, când douăsprezece cluburi majore şi-au anunţat propria competiţie privată, cu un potenţial comercial enorm, printr-o ofensivă lansată la miezul nopţii, chiar înainte de o vestă reformă a Ligii Campionilor, aflată în concurenţă directă.

Atacate prin surprindere, UEFA şi FIFA au ameninţat imediat cu sancţiuni, iar comunicarea dezastruoasă a "rebelilor" şi opoziţia puternică venită din partea suporterilor, în special a celor din Anglia, au determinat mai multe ţări să ia în considerare măsuri legislative, forţând nouă dintre cluburile rebele să arunce prosopul şi să se retragă din proiectul Super Ligii în mai puţin de 48 de ore.

Doi ani mai târziu, doar Real Madrid şi FC Barcelona nu au dezarmat, în timp ce Juventus Torino - care şi-a pierdut fostul conducător, Andrea Agnelli, la sfârşitul anului 2022 din cauza unor proceduri judiciare în Italia pentru nereguli în gestionarea clubului - s-a retras din proiect în iulie, scrie Agerpres.

Dar ameninţarea unei secesiuni parţiale a celor mai puternice cluburi, care visează la modelul foarte profitabil al ligilor închise nord-americane, în timp ce doresc să rămână în campionatele naţionale, planează asupra fotbalului european de mai bine de 20 de ani şi ar putea să reapară în orice moment.

Întrebările la care CJUE trebuie să răspundă

Rezultatul procedurii europene este deci crucial, mai ales că promotorii Super League au lansat în octombrie 2022 o structura numită A22 Sports Management, care intenţionează să conteste "monopolul" UEFA, în interesul suporterilor, al cluburilor şi al fotbalului", conform acesteia.

Din punct de vedere tehnic, CJUE se va pronunţa asupra mai multor întrebări adresate în 2021 de un judecător din Madrid: UEFA "abuzează de poziţia sa dominantă" prin supunerea oricărui turneu din Europa autorizării sale şi prin dictarea de sancţiuni împotriva cluburilor şi jucătorilor care îi sfidează autoritatea?

Opinia avocatului general al Curţii, Athanasios Rantos, este suficientă pentru a încuraja optimismul în confederaţia europeană, întrucât a estimat în decembrie 2022 că normele stabilite de UEFA şi FIFA "sunt compatibile cu dreptul concurenţei" al Uniunii Europene.

Deşi concluziile sale sunt urmate frecvent, acestea nu obligă însă CJUE şi fiecare nuanţă a hotărârii va fi importantă pentru fotbalul de club şi, mai larg, pentru reglementările sportive de pe Bătrânul Continent.

Un punct este deja obţinut: Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va aplica cele două criterii clasice ale jurisprudenţei sale, investigând dacă măsurile UEFA împotriva "rebelilor" urmăresc "obiective legitime" şi sunt "proporţionale".

Prima întrebare ridică puţine dificultăţi, întrucât tratatele europene protejează în mod explicit "modelul sportiv" continental, bazat pe un sistem de promovare-retrogradare şi pe o redistribuire parţială a veniturilor pentru finanţarea sportului de bază.

UEFA, criticată în mod regulat din cauza concentrării de către o mână de cluburi a resurselor financiare, talentelor şi trofeelor, continuă să amintească eforturile sale de a-şi deschide competiţiile - în prin lansarea din 2021-2022 a competiţiei Europa Conference League, mult mai puţin elitistă decât Liga Campionilor.

De asemenea, organismul european şi-a consolidat în septembrie plăţile de "solidaritate", mărind de la 7 la 10% ponderea veniturilor din cele trei cupe europene plătite echipelor care nu participă la fazele lor principale.

Dar va rămâne de stabilit ce măsuri par "proporţionale" pentru a proteja acest model: sancţiuni financiare împotriva cluburilor revoltate? Represalii împotriva jucătorilor lor, până la excluderea acestora din competiţiile internaţionale, aşa cum preconizaseră FIFA şi UEFA în aprilie?

Această ultimă măsură, o armă fatală pentru instanţe, deoarece ar echivala cu privarea celor mai buni jucători de pe planetă de Cupa Mondială şi EURO, a fost de exemplu considerată excesivă anul trecut de avocatul general Ahanasios Rantos.