Andrea Miklos participă la Olimpiada de la Paris, aceasta fiind a treia ediție la care va lua startul, în carieră. Ea a dezvăluit mai multe detalii despre dificultățile cu care se confruntă alături de colegii săi, dar și obiectivele pe care le are în vedere, în această vară.
Andrea Miklos a debutat la vârsta de 17 ani la Jocurile Olimpice de la Rio, ca mai apoi să cunoască o accidentare nefastă la următoarea ediție, cea de la Tokyo, când nu a mai putut concura. Aceasta se pregătește pentru a lua startul la cea de-a treia ediție a competiției care se organizează o dată la patru ani. Ea a mărturisit, printre altele, și modul în care a început sportul prin intermediul căruia dorește să obțină o medalie olimpică.
Sportiva legitimată la CSM București a afirmat că la varsta de 9 ani, a fost selecționată din băncile școlii, de fosta sa antrenoare, arătând calități mari în ceea ce privește anduranța:
„La vârsta de 9 ani am început. Am fost selecționată de fosta mea antrenoare în școală și cam asta a fost. A venit într-o zi în care aveam clasă de sport, m-a întrebat dacă vin la atletism, am fost de acord și asta e povestea...Am fost chemată de profesorul de sport. Eram foarte bună la viteză, la rezistență. Băteam băieții din clasă și aceste calități au fost observate și am fost recomandată către doamna antrenoare, care să vină să mă vadă.”, a declarat sportiva.
Andrea a mai spus că are un loc special amenajat în care își păstrează medaliile câștigate în cadrul competițiilor.
„Am un colț în care am inscripția Jocurilor Olimpice cu numele meu. Am o figurină care aleargă și acolo sunt agățate medaliile. Lângă, mai am cupele pe care le-am câștigat. [..] Visul este să am medalie la toate campionatele puternice: Europene, Mondiale și Jocuri Olimpice. Nu cred că e imposibil pentru mine. Având doar 25 de ani, cariera mea doar acum începe. Atletismul este un sport de adulți. Organismul dă randamentul maxim după 25-26 de ani.
Consider că am loc de progres. Un alt vis, să pot să alerg sub 50 de secunde. Dacă alerg sub 50 de secunde, nu sunt multe atlete care reușesc asta.”, a mai spus alergătoarea.
Andrea Miklos a mai afirmat că mulți sportivi români cheltuie sume importante care provin din surse proprii, existând numeroase impedimente în ceea ce privește antrenamentele pe care trebuie să le desfășoare, cauzate de lipsa infrastructurii sportive pe care o regăsim în țara noastră. Totuși, sprijinul financiar a mai venit și din partea clubului CSM București, dar și din partea Comitetului Olimpic Sportiv Român:
„Dacă ne uităm la persoanele care iau medalii sau sunt în primii șase la Mondiale sau Europene, se pregătesc mereu afară. Nu prea vezi în țară, mai puțin. Poate în probele tehnice. [..] Din noiembrie încoace, am tot fost plecată... M-am antrenat în Africa de Sud, în Turcia, apoi am intrat în sală, am avut câteva concursuri, apoi am plecat iar în Africa de Sud.
Costurile au fost suportate de COSR. Noi, alergătorii, avem nevoie de o climă mult mai bună, ca să putem să ne pregătim. Eu, la Cluj, nu am pistă interioară. și ce fac? Dacă n-am condiții… Nu pot să ies la -10 grade să fac antrenament. Asta se întâmplă doar în an olimpic, apoi un an nu o să mai avem lot olimpic și susținere de la COSR. Și trebuie să ne descurcăm noi și ce ne mai ajută cluburile...”, a spus Miklos.
Aceasta și-a adus aminte de prima participare la Jocurile Olimpice, ediția din anul 2016, organizată la Rio de Janeiro: „Eram micuță, trebuia să îmi facă părinții procură să pot să plec la Rio. A fost o experiență unică. Am fost foarte departe de casă, minor... o experiență frumoasă. Concursul a fost foarte reușit. Totuși, am mers cu ștafeta de 4×400. M-a învățat mai multe. Știam la ce să mă aștept la următoarea ediție.
Aveam emoții destul de mari. Eram cea mai mică, ai o responsabilitate, faci parte din echipă. Dar cum eu mai concurasem la juniori, probabil n-am simțit atât de mult emoția telespectatorilor, să îmi spun că sunt la Jocurile Olimpice. Doar emoții pozitive, să mă bucur de concurs.
De asemenea, aceasta s-a pronunțat și în ceea ce privește evoluția atletismului românesc din ultimii ani, subliniind efortul individual pe care fiecare sportiv român îl face, pentru a ajunge la succes:
„Avem câteva medalii care chiar nu pot fi trecute cu vederea. La Europenele în sală, la Mondialele din aer liber, ne-am mai ridicat față de anii precedenți. Dar cam fiecare atlet care ajunge acolo, s-a zbătut pe puterile lui. Deci asta e clar.”, a mai spus Andrea Miklos, pentru Fanatik.