România este "cea mai puternică ţară din Balcani", afirmă preşedintele Federaţiei Române de Ciclism, Cătălin Sprînceană.
Cătălin Sprinceană, ales preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism pe 28 aprilie, a declarat că 2023 a fost un an neaşteptat de bun, cu multe rezultate bune şi calificări virtuale la Jocurile Olimpice, chiar dacă a fost umbrit de anularea Turului României.
A fost un an bun, chiar neaşteptat de bun, deşi l-am început cu scepticism, pentru că au fost alegeri la finalul lunii aprilie şi cel puţin noi a trebuit să preluăm federaţia asta dintr-un punct în care nu ştiam nimic, nu aveam informaţii. Aşa că a trebuit să muncim foarte mult în prima parte a sezonului să putem să recuperăm şi să punem trenul pe şine. A fost o perioadă de aproximativ trei luni de zile în care activităţile FRC, mai puţin cele de bază, cele vitale, au fost blocate, inclusiv calendarul echipelor naţionale, a declarat Sprinceană.
Dacă stau să mă gândesc la numărul de rezultate bune în plan internaţional al echipei naţionale, la numărul de competiţii naţionale din calendarul FRC, competiţii care în speţă au însemnat cupe şi campionate naţionale, am avut un calendar bogat şi intern şi internaţional şi rezultate pe măsură peste tot. Fără doar şi poate cele două titluri de campion european cred că sunt cele mai importante realizări ale anului şi mai mult decât atât, unele dintre cele mai importante realizări ale ciclismului românesc vreodată. Vorbim despre Jocurile Europene de mountain bike din Polonia, câştigate de Vlad Dascălu, şi de Ede Molnar, câştigător al Campionatului European de mountain bike eliminator în Turcia, la Sakarya. Un rezultat la care, sincer, ne aşteptam, pentru că anul trecut acelaşi Ede Molnar s-a întors acasă de la acest Campionat European cu o medalie de bronz. În afară de aceste rezultate fabuloase pentru ciclism au fost şi alte reuşite în plan internaţional. Ne putem mândri cu mai multe medalii balcanice şi cred că, fără modestie, putem spune că suntem cea mai puternică ţară din Balcani în ciclism, a mai spus preşedintele Cătălin Sprinceană, conform Agerpres.
Alte rezultate demne de amintit sunt cele de la Campionatele Balcanice de şosea din Grecia, unde Manuela Mureşan a cucerit două medalii de aur la fond şi contratimp individual la categorie Elite. La categoria juniori, în cursa de fond, Andrei Cărbunărea şi Luca Câmpean au cucerit medaliile de aur şi de argint, după o evadare reuşită de 104 km din cei 124 ai traseului.
Federaţia Română de Ciclism a reuşit în acest an să organizeze şi o serii de competiţii internaţionale, cum au fost Campionatele Balcanice de downhill la Poiana Braşov respectiv de mountain bike la Câmpulung Muscel, iar în 2024 va găzdui Campionatele Europene de mountain bike şi prima ediţie a Campionatului Balcanic de ciclocros.
Aceste competiţii şi medaliile cucerite au avut un impact direct asupra vizibilităţii FRC în mass media, a punctat Sprinceană: Am fost mai multe luni în topurile federaţiilor vizibile, conform unor sondaje de piaţă. A fost de asemenea un semn îmbucurător pentru noi, la un moment am ajuns chiar pe locul patru în luna iulie, de exemplu, după care am tot oscilat între locurile 4 şi 5. Este un semn îmbucurător că ciclismul este este un sport vizibil şi este un sport demn de atenţia publicului şi a mass mediei.
Revenind la găzduirea Europenele de mountain bike din 2024 la Cheile Grădiştei, preşedintele FRC a dorit să amintească că este un demers mai vechi la care au contribuit mai multe echipe din conducerea federaţiei: Este o altă reuşită faptul că am reuşit să aducem competiţia în România. Dar, sigur, eforturile nu aparţin doar actualei conduceri, nu vreau să-mi asum merite care îmi aparţin. Este un lucru de echipă început în realitate în 2017, atunci când ni s-a înfiripat o idee, eu atunci eram vicepreşedinte in mandatul lui Eduard Novak şi de acolo ea a fost explorată şi exploatată. În 2022, în România a venit ca să inspecteze terenul preşedintele Uniunii Cicliste Europene, Enrico Della Casa, care a fost încântat şi România s-a ales cu o promisiune în acel an. Acum, în timpul mandatului meu, l-am am contactat pe Della Casa, care recunosc că era puţin sceptic după perioada de blocaj şi alegeri, după ce s-a întâmplat la noi în vară. L-am convins. A venit în România pentru a doua oară, am fost împreună la Cheile Grădiştei, am purtat o discuţie împreună şi cu colectivul tehnic şi am bătut palma, bineînţeles şi ca urmare a obţinerii avizului autorizaţiei prealabile din partea Agenţiei Naţionale pentru Sport, pentru că este primul pas acest sens. Ulterior am semnat acest contract cu UEC.
Costurile organizării acestui Campionat European, prevăzut între 8 şi 12 mai, la Cheile Grădiştei, se ridică la circa 300.000 de euro, dar cea mai mare parte a bugetului o reprezintă taxa de organizare (200.000 de euro).
Momentan încă facem calcule, încă lucrăm la buget, recunosc că totul este sub presiune, dar noi ne descurcăm şi lucrăm sub presiune. Avem foarte scurt timp pentru un campionat european, dar sunt încrezător că vom avea un campionat de calitate. Am avut o taxă suportată de ANS din bugetul din acest an, de 200.000 de euro. Această taxă nu reprezintă doar dreptul de a organiza competiţia, aici sunt prinse trei emisiuni ale Eurosport, biroul de acreditări, premiile pentru participanţi. Adică sunt practic o serie de cheltuieli pe care Uniunea Ciclistă Europeană le are şi noi cumva le plătim. În general, cred că undeva la 300.000 de euro vor fi toate cheltuielile. Suntem încă în perioada de calificări la JO 2024, pentru toată lumea va fi un eveniment cu importanţă dublă, pentru toate ţările care vor vor fi prezente la start, nu numai pentru acele medalii şi tricouri frumoase de campion european, ci şi pentru punctele acumulate, a precizat Cătălin Sprinceană.
Tot anul viitor, la Vatra Dornei, FRC va organiza prima ediţie a Campionatului Balcanic de ciclocros (20 ianuarie).
Articole asemănătoare Cele mai noi articole Cele mai citite 
Vezi versiune mobil